Cum ne exprimam. Conteaza?

[Siegfried]

Gotca

Gotcha

[gotca]

...Apropo, ai scris cu litera mica sa ne testezi vigilenta?

m-ai prins.http://www.clubmercedes.ro/images/smiley/thumbsup.gif

Promit sa fiu mai atent.

[sees]

m-ai prins.http://www.clubmercedes.ro/images/smiley/thumbsup.gif

Promit sa fiu mai atent.

Cat de atent?

[Zeus]

Cat de atent?

Se distreaza, lasa-l... La urmatoarea "scapare", pauza trei luni.

[mircea600sel]

Se distreaza, lasa-l... La urmatoarea "scapare", pauza trei luni.

Si un mic "bonus" de la mine

[arnie_arnie]

Gotca, cred ca mai intelept ar fi sa ne spui si noua de ce iti place, iti vine, ai chef sau pur si simplu vrei sa incepi o propozitie cu litera mica? Trebuie sa existe un motiv? Daca exista o alta regula folosita in exprimarea scrisa pe care nu am invata-o in scoala, (sau fiecare dupa posibilitati) chiar as fi curios sa o aflu.
Uite ce a gasit prietenul "Google" sau "google"???
Peace.

http://dexonline.ro/articol/3._Scrierea_cu_liter%C4%83_mic%C4%83_sau_mare#3.1._Scrierea_cu_liter.C4.83_mic.C4.83

http://dictionarul-ortografic.blogspot.ro/2010/01/31-scrierea-cu-litera-mica.html

http://www.limba-romana.net/lectie/S...or-compuse/68/

Asteptam un raspuns macar una din intrebarile adresate! Insa, daca ceea ce ti-ai propus este doar sa testezi vigilenta moderatorilor, fi pe pace...De acum cred ca sint cu ochii pe tine. . Pina la urma ce urmarim, ca vedem daca greseala unuia dintre noi este reperata si taxata, (daca s-a facut "da mah, sint buni" daca nu, "uite fraierii, pun botu'", ori intr-adevar, un minim, sa nu spun intelectual, ci mai degraba de bun simt in exprimare/scriere pe care fiecare dintre sintem datori in primul rind fata de noi!!!???
Cea mai "tare" faza este la Politie cind tre' sa dai declaratii. Stiti voi, coala ministeriala A4 alba, cu marginea impaturita la dreapta si incepe "distractia" (vreo 45 de minute):

"Declaratie"

Apoi se aude vocea "impunatoare" a agentului
- Cu litera mare, alineat nou "Subsemnatul....."

"Mosule", nu am nimic cu tine, dar te rog, incepe propozitia dupa punct cu litera mare. Iar daca esti atent cind tastezi, in orice Word vrei, vei observa ca si Microsoft s-a gindt ca unii incep propozitia cu litera mica si apoi o transforma automat, la urmatoarea apasare a tastei space in litera mare .

Multumesc

[Siegfried]

Asteptam un raspuns macar una din intrebarile adresate! Insa, daca ceea ce ti-ai propus este doar sa testezi vigilenta moderatorilor, fi pe pace...

Frumos ca te citezi si dai lectii like a pro, dar imperativul afirmativ cere 2 de i. Ca si conjunctivul prezent.

.De acum cred ca sint cu ochii pe tine. .

Asa, fii cu ochii pe el. Eu nu sunt.

[arnie_arnie]

Frumos ca te citezi si dai lectii like a pro, dar imperativul afirmativ cere 2 de i. Ca si conjunctivul prezent.


Asa, fii cu ochii pe el. Eu nu sunt.

Daca tot vrei sa dai peste bot, fa-o cum trebuie
corect "doi ii" si nu "doi de ii"

Cam multe exprimari gresite deja intrate in uz si folosite in mod normal in exprimarile cotidiene.

Peace!!!

[Siegfried]

Pentru conformitate: vezi ca doi de ii facE 4, eu am zis 2 de i, ca dublu i inca nu s-a inventat.

[paul_p]

Salut tuturor
"Vind MB, din 2000, stare excelenta, tractiune spate....etc". Tractiune spate? Inseamna ca mergem 5 viteze cu spatele si una cu fata? [...] E propulsie, corect.

In mare sunt de acord cu postul tau, insa nu pot fi de acord cu a denumi tractiune spate ca fiind propulsie. Am auzit tot felul de argumente pe tema asta, care mai de care mai fanteziste.
Autovehiculele pot avea tractiune fata, tractiune spate sau tractiune integrala. Insa in nici un caz propulsie.

[paul_p]

Daca tot vrei sa dai peste bot, fa-o cum trebuie
corect "doi ii" si nu "doi de ii"

Nu inteleg de unde vine ideea ca ar fi corect sa spui "doi i" si ca ar fi o greaseala impardonabila sa spui "doi de i". Exprimarea doi i este fortata si ambigua.

Argumentul ca nu se spun doi de cai si deci nu s-ar spune nici doi de i e fals. Ar insemna ca sa nu spunem nici douazeci de cai, ci sa spunem douazeci cai.

Daca tot ii aminteai pe Pruteanu si pe Graur in primul post, arunca o privire pe argumentatia lui Pruteanu:

http://www.pruteanu.ro/4doarovorba/emis020-029.htm

"Tocmai voiam să dezvolt o abisală speculaţie lingvistico-politică (relaţia dintre pleonasm şi cota dolarului), cînd am fost întrebat de ce spun eu "doi de 3" sau "doi de s", fiindcă n-ar fi corect, că doar nu spunem doi de cai sau doi de boi.

Dacă lăsăm deoparte adevărul cinic că vorbirea ne-a fost dată ca să ne ascundem mai bine gîndurile, trebuie să admitem că rostul limbii e să ne ajute a ne înţelege reciproc. Corectitudinea care nu aduce claritate nu face doi bani.

Dacă mai există cărţi care recomandă să spunem: "În sesiunea asta am luat doi trei", cărţile cu pricina greşesc în acest punct şi nu vă sfătuiesc să le ascultaţi.

Chestiunea a fost tratată şi de Al. Graur într-un articol publicat într-un număr al ziarului Adevărul din 1937 şi republicat în culegerea Puţină gramatică, volumul 2.

Iată punctul meu de vedere şi "pe ce mă bazez", cum ar zice un personaj de-al lui Marin Preda.
Propoziţii de genul "Studentul a luat 2 cinci şi 3 opt", cred că veţi fi de acord că sunt eminamente neclare, başca faptul că nici nu pot fi scrise cu cifre (2 lînga 5 s-ar citi 25).

Cifrele şi literele luate în sine sunt prea puţin substanţiale ca să le putem simţi ca pe nişte entităţi care primesc normal numeralul: doi cai, două supersonice etc.

E nevoie de un element ajutător, care este prepoziţia de, venind în fond din expresia "de-alde". Dar cum "a luat 2 de-alde 3" ar fi prea mult, e suficient "a luat doi de 3".

E corect să spunem că Vasile Aaron se scrie "cu 2 de a", Costache Facca, "cu 2 de c", copii "cu 2 de i", pentru a evita aspectul tulbure, de formulă matematică, al exprimării 2a, 2c, 2i.

Spunem 2a, 2c în situaţii precum următoarele: cînd e vorba de un număr de casă (“eu stau la 11, el la 11a”), cînd e vorba de denumirea unui paragraf (“mai jos, la 3a, este dată rezolvarea problemei”) sau, în fine, în limbajul matematic (“2a+3i=x”).

În schimb, cînd literele sau cifrele denumesc NU simboluri abstracte ale sunetelor, ci obiecte, desene sau fenomene din afara vorbirii, ele pot fi tratate ca nişte substantive, ca în următoarele exemple:
“viorile au de-o parte şi de alta a corzilor două F-uri”
“el are două M-uri de conducere”
“pe rochia ei erau desenate nişte S-uri”
“aici am să pun două T-uri ca să-mi susţină partea asta” şamd.

La fel se întîmplă, ziceam, cu unele cifre, de ex.: “a făcut pe gheaţă vreo 10 opturi” (şi NU “zece de 8”). "

[arnie_arnie]

Pentru conformitate: vezi ca doi de ii facE 4, eu am zis 2 de i, ca dublu i inca nu s-a inventat.

Faceam referire strict la folosirea prepozitie "de"
Ai inteles foarte bine!

Mea culpa cu al doilea 'i".
Daca totusi incercam si vrem sa le aratam si altora cite ceva, cred ca lucrul acesta se poate face simplu, eficient si util, fara ton autoritar si plin de zel.

[arnie_arnie]

Nu inteleg de unde vine ideea ca ar fi corect sa spui "doi i" si ca ar fi o greaseala impardonabila sa spui "doi de i". Exprimarea doi i este fortata si ambigua.

Argumentul ca nu se spun doi de cai si deci nu s-ar spune nici doi de i e fals. Ar insemna ca sa nu spunem nici douazeci de cai, ci sa spunem douazeci cai.

Daca tot ii aminteai pe Pruteanu si pe Graur in primul post, arunca o privire pe argumentatia lui Pruteanu:

http://www.pruteanu.ro/4doarovorba/emis020-029.htm

"Tocmai voiam să dezvolt o abisală speculaţie lingvistico-politică (relaţia dintre pleonasm şi cota dolarului), cînd am fost întrebat de ce spun eu "doi de 3" sau "doi de s", fiindcă n-ar fi corect, că doar nu spunem doi de cai sau doi de boi.

Dacă lăsăm deoparte adevărul cinic că vorbirea ne-a fost dată ca să ne ascundem mai bine gîndurile, trebuie să admitem că rostul limbii e să ne ajute a ne înţelege reciproc. Corectitudinea care nu aduce claritate nu face doi bani.

Dacă mai există cărţi care recomandă să spunem: "În sesiunea asta am luat doi trei", cărţile cu pricina greşesc în acest punct şi nu vă sfătuiesc să le ascultaţi.

Chestiunea a fost tratată şi de Al. Graur într-un articol publicat într-un număr al ziarului Adevărul din 1937 şi republicat în culegerea Puţină gramatică, volumul 2.

Iată punctul meu de vedere şi "pe ce mă bazez", cum ar zice un personaj de-al lui Marin Preda.
Propoziţii de genul "Studentul a luat 2 cinci şi 3 opt", cred că veţi fi de acord că sunt eminamente neclare, başca faptul că nici nu pot fi scrise cu cifre (2 lînga 5 s-ar citi 25).

Cifrele şi literele luate în sine sunt prea puţin substanţiale ca să le putem simţi ca pe nişte entităţi care primesc normal numeralul: doi cai, două supersonice etc.

E nevoie de un element ajutător, care este prepoziţia de, venind în fond din expresia "de-alde". Dar cum "a luat 2 de-alde 3" ar fi prea mult, e suficient "a luat doi de 3".

E corect să spunem că Vasile Aaron se scrie "cu 2 de a", Costache Facca, "cu 2 de c", copii "cu 2 de i", pentru a evita aspectul tulbure, de formulă matematică, al exprimării 2a, 2c, 2i.

Spunem 2a, 2c în situaţii precum următoarele: cînd e vorba de un număr de casă (“eu stau la 11, el la 11a”), cînd e vorba de denumirea unui paragraf (“mai jos, la 3a, este dată rezolvarea problemei”) sau, în fine, în limbajul matematic (“2a+3i=x”).

În schimb, cînd literele sau cifrele denumesc NU simboluri abstracte ale sunetelor, ci obiecte, desene sau fenomene din afara vorbirii, ele pot fi tratate ca nişte substantive, ca în următoarele exemple:
“viorile au de-o parte şi de alta a corzilor două F-uri”
“el are două M-uri de conducere”
“pe rochia ei erau desenate nişte S-uri”
“aici am să pun două T-uri ca să-mi susţină partea asta” şamd.

La fel se întîmplă, ziceam, cu unele cifre, de ex.: “a făcut pe gheaţă vreo 10 opturi” (şi NU “zece de 8”). "

Stiu, am citit si eu articolul
Ma bucur cel putin ca ti-ai dat interesul si ai "sapat".

[paul_p]

Si eu ma bucur ca ai citit articolul .

[arnie_arnie]

In mare sunt de acord cu postul tau, insa nu pot fi de acord cu a denumi tractiune spate ca fiind propulsie. Am auzit tot felul de argumente pe tema asta, care mai de care mai fanteziste.
Autovehiculele pot avea tractiune fata, tractiune spate sau tractiune integrala. Insa in nici un caz propulsie.

Faptul ca expresia "tractiune spate" este deja atit de uzitata, nu insemana ca este si corecta din punct de vedere gramatical. Insa, nu facem nici ore de gramatica, nici nu ne dam mari cunoscatori!
Faptul ca termenul de "propulsie" reprezinta o forta de impingire spre inainte pentru a pune in miscare un vehicul, nu cred ca este acelasi lucru cu "tractiune" care defineste un mod de tractare in partea din fata a acestuia.
Nu contest expresia "tractiune spate", insa precum vezi sint anumite expresii care suna "altfel"!