Case pe structura de lemn

[automaticul]

Buna seara, am deschis acest subiect in ideea de a gasi persoane care locuiesc, au construit sau construiesc astfel de case, in Romania inca nu au o cultura astfel de case , si este destul de greu sa te hotarasti sa faci o astfel de casa , bineinteles au si ele avantaje si dezavantaje , acestea nu le poti afla decat de la cei care au de a face cu asa ceva .pretul este net avantajos celor de caramida sau beton .
Pareri, sugestii, informatii, sunt foarte bine venite,

[adidc]

Topicul este unul binevenit din punctul meu de vedere.
O sa dau un exemplu concret si anume casa pe care mi-o fac mie (duplex P+M). Designul si proiectarea imi apartin. In acelasi timp imi asum ca si proiectant tot ce voi spune aici.
Parterul se va realiza din zidarie complexa (adica sistemul de zidarie de caramida cu stalpisori si centuri din beton armat).
Mansarda, inclusiv planseul si eveindet acoperisul, se vor realiza din lemn.
Avantajele majore pe care structura din lemn le ofera sunt greutatea specifica foarte redusa si manopera simpla si rapida.
In urma calculelor pot sa va spun ca suprastructura din lemn este de aproximativ 3 ori mai usoara decat cea clasica din zidarie. Acest aspect se transpune in dimensionarea fundatiilor, incarcarea din suprastructura fiind redusa mult fundatiile sunt mai inguste.
Un aspect important si stiut de putini oameni este faptul ca la fundatii cel mai mult conteaza latimea lor, adancimea fiind in cele mai multe cazuri doar corelata cu adancimea de inghet pentru zona respectiva (intre 80 si 100 cm). Latimea fundatiei se calculeaza in functie de incarcarea ce vine din suprastructura si se compara cu presiunea convenationala (pentru case) aferenta terenului din amplasament. Cu cat LATIMEA creste cu atat presiunea scade. E oarecum logic.

Sa revenim la lemn. Pe langa reducerea fundatiilor care inseamna economie la beton de pana la 30 % putem discuta despre:

La planseu...un planseu de beton cere cofraje, armatura si turnarea si intarirea betonului. Realizarea lui dureaza cel putin 4 zile la o casa pana in 100 de mp cu macar 3 oameni foarte priceputi care sa lucreze 12 ore pe zi. 1 zi cofrajele, 2 zile fierul (daca vine gata fasonat=indoit) si 1 zi turnarea. Dupa care mai vin cele 21 de zile pana la decofrarea completa. Oricum mai repede 10 zile de la incepereaplanseului nu prea ne putem apuca de lucru pe placa.

Pentru un planseu de lemn tot cu aceeasi 3 oameni si 12 ore de lucru pe zi in 2 zile de lucru totul este montat si seara se mananca si un gratar .
Planseul de lemn uzual la deschideri de camera de pana in 4.5 m este alcatuit din grinzi de lemn cu sectiune de 15x20 cm dispuse la 60 cm interax. Peste, pe directie perpendiculara se bat dulapi de lemn cu sectiune 20x5 cm (prima dimensiune este cea pe orizontala). Urmatorul strat este o folie ca strat de separatie si apoi o suprabetonare sau sapa armata fie ci fibre metalice (o solutie nou si care impune mai putina manopera decat plasa sudata) fie cu plasa sudata STNB cu diametru de 5 mm si ochiuri de 100 mm.
Intre grinzile de lemn (de jos in sus) se poate capsa vata minerala iar inchiderea la intrados se poate face rigips.

Avantajele plasneului de lemn...structura usoara, manopera simpla, termoizolatie naturala prin inglobarea de aer intre rigips si lemn, fonoizolatie, etc.
Dezavantajele principale sunt: grosimea mai mare a acestui sistem; grinzi 20 cm, dulapi 5 cm, sapa minim 5 cm si rigipsul pe care nu-l recomand prins direct de lemn ci pe structura inca minim 5 cm => 35 cm fata de 13 beton plus 5..7 cm de finisaj la planseul de beton. Un alt dezavantaj este faptul ca la noi nu prea se gaseste lemn uscat sau daca se gaseste este scump. Lemnul "verde" lucreaza si poate genera deteriorari la nivelul finisajelor.

La pereti din lemn structura este una de tip fagure. Structura propriuzisa este alcatuita din grinzi contravantuiri si popi de 15x15 cm. restul peretelui se umple cu dulapi de 5x15 cm realizandu-se fagurele care se umplu cu vata minerala. La exteriori peretele se inchide cu placi OSB iar la interior fie si cu OSB si apoi rigips fie doar rigips.
Acoperisul se realizeaza in sistem sarpanta clasica.

La exterior casa arata exact ca una din zidarie.
Un dezavantaj per total al structurii de lemn este proprietatea combustibila a lemnului si cum spuneam si mai sus faptul ca greu se gaseste lemn uscat.
Solutii exista. Clar lemnul se ignifugheaza iar pentru uscare, decizia pe care eu am luat-o este sa-mi ridic structura de lemn, si sa acopar casa dar fara sa inchid peretii. Curentii de aer si caldura verii vor face restul de treaba. Intentionez sa o las o vara la uscat. Lemnul fiind montat in structura nu se mai poate stramba in voie facand apoi montarea aproape imposibila.

la o casa in intregime din lemn tot ce am scris eu mai sus se extinde si la parter.

Un mare avantaj al lemnului ca si material de constructie este comportarea lui la seism. Materialul fiind usor masa seismica (modala) este redusa. Lemnul are o elasticitate considerabila astfel cata vreme imbinarile se fac cum trebuie cu piese metalice (placute multicui, cuie, holsuruburi, scoabe) structura per ansamblu se comporta foarte bine la seism.

Daca sunt intrebari mai dam raspunsuri ca deja am scris romane.

LE-imaginea atasata este de la o casa la care doar peretii interiori sunt din lemn cei exteriori fiind tot zidarie.

[Nelu Patrascu]

Adi, te-aş ruga să detaliezi un lucru, pentru că şi pe mine mă atrage soluţia asta mixtă.

Cum intenţionezi să "ancorezi" structura de lemn aferentă etajului, de parterul casei ?
O să dialogăm pe acest subiect -dacă nu te superi- pentru că probabil o să trebuiască să-i satisfac dorinţa fiicei mele, fără să "intru" foarte adânc în buget, pentru partea de structură.

Mulţumesc mult !

[adidc]

Nu ma supar deloc.
Solutia clasica de imbinare intre elementele de beton si cele de lemn era cu "bare" de fi 6 OB37 ancorate in centura care se strangeau peste cosoroaba (grinda) de lemn.
Solutia moderna este lasarea de tije filetate din centura. Tija se leaga cu sarma de etrierii carcasei centurii din loc in loc. Trebuie putin atentie la turnare.
Dupa intarire panele intra pe tije > saiba > piulita.
Mai exista si varianta cu conexpanduri dar asta de obicei o folosesc pentru case existente supraetajate. Nu merita manopera pentru ca in general ajungi la 60-100 buloane si sa dai atatea gauri e dificil.
De cele mai multe ori dau inclusiv un plan de amplasare buloane.
Ca sa va faceti o idee prinderea aceasta este superioara la sarcini orizontale (adica seism) fata de prinderea prin aderenta a blocului de zidarie de centuria prin intermediul mortarului. Practic comparam o prindere mecanica cu o "lipire" cu un material care nu are o rezistenta fantastica la intindere. Mai mult structura de lemn e mult mai usoara...nu se desprinde de-acolo daca asta e idee.

[ElCid]

Ca propietar de casa din caramida si beton ( de care m-am saturat ) am studiat si eu varianta de casa pe structura de lemn si am ajuns la concluzia ca nu se merita in Romania. De ce? Deoarece varianta pe structura metalica si planseuri Izopan, e mult mai sigura si mai lipsita de probleme. Probleme la lemn: umiditate mare a materiei prime, faptul ca o casa de lemn ,,lucreaza'' multi ani, neseriozitatea furnizorilor, tratamentele impotriva focului, mucegaiului si a daunatorilor, sunt toxice si nu ofera o protectie 100% decat pe hartie. Avantaje la casele pe structura metalica si planseuri Izopan: constructie solida, nu ,,lucreaza'', nu e atacata de daunatori si mucegai, unele panouri rezista o ora la foc, in caz de cutremur e cel putin la fel de flexibila ca si o casa de lemn si la fel ca si o casa de lemn, nu necesita o fundatie costisitoare. Asta e parerea mea de nespecialist si cand o sa ma hotarasc unde o sa-mi fac casa, o sa o fac pe structura metalica.

[adidc]

Cu dezavantajult pretului relativ mare pentru uzinare si a manoperei mai costisitoare.
Nu uitam ca trebuie si macara pentru montaj.
Ca si greutate proprie a structurii poti sa estimezi undeva la 35-40 de kg pe metru patrat de constructie desfasurata la care se mai adauga suprabetonarea la planseu.
Pe langa materialele principale: stalpi (HEA sau HEB), grinzi (IPE), carcase de buloane pentru prinderea stalpilor in fundatii, organe de asamblare si beton plus armatura, la panouri mai apare o problema de multe ori ne luata in seama si anume accesoriile pentru montaj: glafuri, sorturi de tabla, inchideri la ferestre si usi (spaletii) etansarile la intersectii.
Nu spun ca nu e si aceasta o varianta dar suntem off-topic.
Fac si structuri metalice si din beton si zidarie complexa si lemn. Parerea mea este ca cea mai ieftina varianta este cea din lemn...din toate punctele de vedere. Chiar si cu lemn uscat la cuptor cred ca iesi mai ieftin decat pe structura metalica.

[zistok]

Te intreb si eu ceva de care m-am lovit la o constructie din lemn ( casa de vacanta ) integral din lemn , exterior lambriu ondulat izolatie si interior rigips !

M-ar interesa , cum se poate construii planseul sa nu scartie cind circula lumea in mansarda ? La mine , meseriasii au pus pe grinzi lemn , scandura ( fostene ) 5 cm grosime iar, peste dusumea, cam 2 - 2.5 cm grosime !

Scuze, daca nu am folosit termeni corecti ptr. materiale !

[adidc]

Totul se rezolva din dimensionarea corespunzatoare a elementelor de lemn.
Un mare rol il are si suprabetonarea peste dulapii de lemn, despre care vorbeam mai sus.
Desigur si lemnul sa fie cat mai uscat.

[Nelu Patrascu]

Nu ma supar deloc.
Solutia clasica de imbinare intre elementele de beton si cele de lemn era cu "bare" de fi 6 OB37 ancorate in centura care se strangeau peste cosoroaba (grinda) de lemn.
Solutia moderna este lasarea de tije filetate din centura. Tija se leaga cu sarma de etrierii carcasei centurii din loc in loc. Trebuie putin atentie la turnare.
Dupa intarire panele intra pe tije > saiba > piulita.
Mai exista si varianta cu conexpanduri...

Bun Adi, asta perimetral peste centuri. Dar problema pe care mi-o pun este menţinerea vericalităţii stâlpilor de lemn. Cum te-ai gândit să creezi acea structură rigidă ? Nu întotdeauna poţi să-i contravântuieşti eficient pentru că de cele mai multe ori te-ncurcă la goluri.

Soluţia cu tije filetate sudate sau agăţate de carcasa centurilor mi se pare cea mai bună din cele trei. Cere însă acurateţe la găurirea cosoroabei.
Mie mi s-a extras câteva conexpanduri din beton, când încercam să fixez picioarele unei schele autoridicătoare.

[adidc]

De cele mai multe ori peretii se asambleaza jos si se ridica in picioare finalizati.
O alta varianta de lucru este aceea de a monta de jos in sus peretele, adica talpile, apoi popii si apoi grinzile. In montantii unde apara goluri nu se monteaza contravantuiri decat eventual provizorii tocmai pentru a-i mentine verticali. O data ce ai 2 pereti pe directii perpendiculare in picioare procesul se usureaza mult. Eu pe varianta asta a doua am mers pentru ca mi se pare mai rapida. Dupa ce scheletul de rezistenta e gata se realizeaza fagurele din dulapi.
Legat de schela autoridicatoare, asta in primul rand introduce o stare de eforturi dinamice (vibratii, smucituri, etc.) care pot provoca smulgerea din beton a conexpandurilor, iar in al doilea rand conteaza si calitatea betonului, lungimea de ancoraj, etc.
Legat de gaurirea cosoroabelor, eu am procedat foarte simplu: dupa intarirea centurilor (tijele aliniate la mare arta) am luat cosoroaba (grinda), un om la un capat unul la celalalt si am trantit-o o data in tije, asa din scurt. Am pus-o pe centuri langa si am gaurit-o pe urma lasata de tija. Burghiul era ceva mai mare in diametru decat tija. Mege foarte repede asa .

[Nelu Patrascu]

Unde jos, la sol ? Asta nu implică macara pe şantier ? Din câte-nţeleg, planşeul peste parter nu este încă realizat.

Evident că prin amprenta tijelor trebuie făcute găurile. Asta înseamnă -aşa cum ai spus- aliniere la mare artă şi tijele cam de-aceiaşi înălţime.

Problema mă preocupă pentru această soluţie, ai făcut cumva o estimare faţă de soluţia clasică cu zidărie, sau pe structură cadre (beton), urmată de închiderea golurilor cu sandwich-uri din lemn (popi, coaste)+ panouri OSB. Şi asta ar fi o variantă ultrarapidă de execuţie, şi finisată exterior în termosistem.

[adidc]

Se monteaza planseul de lemn si apoi se lucreaza pe el direct. Elementele de lemn (spre deosebire de cele metalice) se pot ridica pe planseu cu mana...2-3 oameni.
Structura in cadre e si ea o solutie buna doar ca pentru case devine neeconomica si mai mult decat atat impune o arhitectura anume. Ce vreau sa spun cu asta este ca nu prea iti iese o casuta mica rustica facuta in cadre.
Cadrele se preteaza acolo unde deschiderile sunt mai mari, impreuna cu spatii vitrate mari, eventual pereti cortina sau placaje cu alucobond.
Mai mult si pentru structurile in cadre este nevoie de mana de lucru "mai calificata". Cofrajele, armaturile toate sunt mai pretentioase.
Eu nu fac lobby pentru lemn. Pana la urma casele de lemn sunt undeva la 30% din totalul de case care pe care le-am facut pana acum.
Prezentam doar conform topicului cateva aspecte pro si contra acestei solutii. Dupa cum se vede are destul de multe pro-uri!

[amg_0001]

Buna seara, am deschis acest subiect in ideea de a gasi persoane care locuiesc, au construit sau construiesc astfel de case, in Romania inca nu au o cultura astfel de case , si este destul de greu sa te hotarasti sa faci o astfel de casa , bineinteles au si ele avantaje si dezavantaje , acestea nu le poti afla decat de la cei care au de a face cu asa ceva .pretul este net avantajos celor de caramida sau beton .
Pareri, sugestii, informatii, sunt foarte bine venite,

Salut, In suedia avem cam 87 la suta din constructii sunt din lemn. Daca se respecta anumite norme de constructie, vei obtine rezultate foarte bune.

[epurare_coco]

Structura in cadre e si ea o solutie buna doar ca pentru case devine neeconomica si mai mult decat atat impune o arhitectura anume.

Va deranjeaja daca intervin?

[adidc]

Absolut deloc. Chiar va rog. Forumul e public, subiectul vast (si nu e initiat de mine), parerile multe totusi cu atentie in sensul sa nu fim off-topic. Aici e vorba preponderent de lemn.