1993 Mercedes Benz "Vision A 93" , 1994 Mercedes Benz "Studie A"
The Shape of the Future
The facts
Vehicle 1: Vision A 93
When: Fall 1993
Where: Frankfurt International Motor Show
Vehicle 2: "Studie A"
When: March 1994
Where: Geneva Motor Show
What: A compact-class car incorporating innovative solutions on interior space and safety
Powertrain:
1. Four-stroke three-cylinder gasoline engine, 1.2 liter displacement, 55 kW (75 hp), front-wheel drive, continuously variable transmission (CVT)
2. Three-cylinder diesel engine, 1.2 liter displacement, 44 kW (60 hp), front-wheel drive, continuously variable transmission (CVT)
3. Electric induction motor, 40 kW (54 hp)
Technical highlights
• Sandwich floor -> introduced 1998 in the A-Class (W 168)
• ARTHUR (Automatic Radiocom Communication System for Traffic Emergency Situations on Highways and Urban Roads) -> first introduced by Mercedes-Benz 1998 in the Mercedes-Benz S-Class (W 220) under the name TELEAID
• Navigation system -> introduced 1995 in the Mercedes-Benz S-Class (W 140)
• Three-cylinder engines -> introduced 1998 in the smart city coupe (later known as the smart fortwo)
• Aluminum body
„Regândind maşina” a fost motto – ul adoptat de Mercedes Benz atunci când a prezentat maşina concept Vision A 93 la Salonul Auto de la Frankfurt in 1993. O maşina compactă, cu tracţiune faţă, Vision A 93 reprezenta o noua direcţie pentru marca. Si Mercedes nu a negat deloc faptul ca acest concept, după o serie de modificări, va ieşi pe poarta fabricii in număr mare. Reacţia a fost instantanee. Chiar era aceasta maşină un Mercedes? Decizia a fost lăsată publicului. In cazul in care verdictul lor era favorabil, erau 80% şanse ca Mercedes s-a producă un model după liniile lui Vision A 93.
Maşina concept a atras si mai multa atenţie când a apărut, suferind mici schimbări, la Salonul Auto de la Geneva in 1994, de data asta sub numele nou Studie A. Pentru revista americană Motor Week a fost Best Concept Car 1994. Pana să castige acest premiu, insă, Mercedes hotărâse deja sa fie produs in serie. Clasa A a fost lansată in 1998 si, in ciuda problemelor iniţiale, a devenit o poveste de succes pentru companie. In 2004, o a doua generaţie de A class, w169 a văzut lumina zilei.
Urmărind îndeaproape urmele conceptului NAFA din 1982 si a vehiculului de cercetare F100 din 1991, Vision A 93 era echipat cu numeroase idei, noi in acele vremuri, pentru industria de automobile. Asta-i de mirare, având în vedere obiectivele ambiţioase pe care inginerii si le-au propus in specificaţiile design-ului. Acestea includeau un design atractiv, dimensiuni exterioare mici, interior spaţios, calitatea practica si adaptabilitatea interiorului de zi cu zi mari, cele mai mari standarde de siguranţă tipice pentru Mercedes, emisii poluante mici, motor cu un consum eficient de carburant si căutarea pentru tehnologii de propulsie alternative.
Toate obiectivele au fost îndeplinite. Vision A 93 si succesorul lui produs in serie, clasa A, pot fi creditate având un impact major asupra segmentului compact, care a suferit schimbări intensive după apariţia conceptului. „Vision A 93 va redefini intregul concept al unei maşini compacte” a prezis la inagurarea maşinii, Jurgen Hubbert, Preşedintele Diviziei de Maşini pentru Pasageri din cadrul Mercedes.” Ea dovedeşte ca este posibil sa incluzi calităţile specifice Mercedes, precum siguranţa, confortul si durabilitatea intr-un format considerabil mai mic, prin urmare asigurând mobilitatea urbana pentru viitor”. Si Dieter Zetsche, pe-atunci membru in Consiliul Managerial, adăugase. „Vision A 92 inagureaza o nouă era in cercetarea automobilelor. Mercedes Benz este primul constructor de maşini ce prezintă un model compact, aproape de lansare, care rezolva conflictul dintre lungimea mică si siguranţa maximă. Vision A 93 combina amândouă aspecte intr-un singur format oferind pe lângă asta si calităţile tipice Mercedes”.
Provocări neobişnuite
Vision A 93 trebuia sa fie mic dar in acelaşi timp si spaţios. Si asta este exact ceea ce a făcut Mercedes-Benz atunci când au dezvoltat ideea de „sandwich floor”. La aceasta maşina motorul si cutia formau o unitate compacta fiind aşezate mai degrabă sub pasageri decât in faţa lor, oferind un avantaj si in ceea ce priveşte maximizarea spaţiului din interior. Distanta dintre şofer sau pasagerul din dreapta si cel din spate era de 82.5 centimetrii. Acestea erau cifre specifice, înainte, numai modelelor de mijloc, după cum presa a punctat imediat. Lungimea conceptului era de 3.35 metri, si prima versiune a maşinii produse in serie, A class, măsura 3.60 metrii. Un alt beneficiu al ideii de „sandwich floor” este ca oferea o poziţie mai înaltă a scaunelor ceea ce înseamnă o vederea generala mai bună si o impresie de siguranţă mai mare.
Principiul permitea lui Vision A 93 sa aibă aceleaşi standarde ridicate ca celelalte modele Mercedes-Benz in ceea ce priveşte siguranţa. Intr-un accident frontal, motorul era ghidat sub podea, ceea ce prevenea intrarea lui in compartimentul pasagerilor. Aceasta era o soluţie ideală pentru autovehiculele cu partea din faţa îngustă ce au de altfel si puncte de siguranţa mici. Altfel spus, siguranţa in caz de accident respecta standardele Mercedes. Alte elemente de siguranţa erau cele doua airbag-uri pentru şofer si pasagerul din dreapta, centuri pretensionate, protecţii la impact lateral incorporate in uşi, cât si un scaun pentru copii mici in spate.
In ceea ce priveşte design-ul, Vision A 93 era supusa unei provocări creative. Proporţiile neobişnuite, mică si înaltă, a făcut ca forma generală sa fie, mai degrabă, delicată. In acelaşi timp, chiar daca acest concept trebuia să fie mic, nu era obligatoriu să arate la fel. Design-arii sau ridicat pe măsura provocării. Ceea ce au făcut a fost săconstruiască o forma „integrala” cu o aparenţă similară cu cea a unei dubite. Parbrizul foarte puţin inclinat, permitea un plafon ridicat. Faţa foarte îngustă fusese integrată cu foarte mult tact in design–ul general.
Bruno Sacco, design-erul sef in cadrul Mercedes, a descris scopul acestui vehicul după cum urmează: „Combinaţia dintre dimensiunile exterioare, un plafon ridicat si podea joasa cu interiorul spaţios este una noua pentru Mercedes-Benz, rezultând proporţii neobişnuite. Incorporând geamurile mari si talia mica, am fost capabili sa îmbinăm cate puţin din aceste proporţii pentru ca Vision A 93 să pară mai mare decât este, la o prima vedere. Fără să mai încapă vorbă, o varietate de caracteristici transmit sentimentul de siguranţa, eleganta si soliditate, făcând din acest concept mai mult decât o maşină compacta. Împreuna cu ingineria inovatoare, am făcut din Vision A 93 sa fie un Mercedes-Benz veritabil. Stilul stabileşte trend-uri mai degrabă, decât sa le urmeze, lăsând o urma pentru generaţiile următoare de vehicule urbane si de scurta-distanta”.
O alta caracteristica importanta a lui Vision A 93 a fost faptul că era prietenos cu mediul in ceea ce priveşte sistemul de propulsie. Trei versiuni au fost prezentate. Un motor diesel cu injecţie directa (44 kw/60 CP) si un motor pe benzina (55 kw/75 CP) cu o capacitate de 1.2 litrii, in 3 cilindrii, ofereau un consum mic de carburant si emisii de poluare mici. Ele erau legate de o transmisie continua variabila (CVT), care aduceau beneficii ulterioare pentru economie (de poluare si carburant). In acelaşi timp un motor electric (40 kw/54 CP) oferea o autonomie de 150 km in modul de operare urban. De asemenea, specificaţiile din caietul de sarcini, includeau faptul ca Vision A era potrivita pentru si pentru alte tipuri de propulsie. Din 1997, Mercedes-Benz a folosit A-class pe post de cobai in studierea pilulelor de combustie. Acest lucru a fost plănuit incă de la inagurarea lui Vision A, după cum reiese si din comunicatul de presa. O altă caracteristică prietenoasa cu mediul includea interiorul din materiale naturale precum inul si lâna, pe lângă noile tipuri de materiale făcute pentru a fi reciclate.
Studie A a explorat de asemenea si folosinţa aluminiului, cu o structura întărita formata integral din aluminiu. Acest lucru a scăzut greutatea maşinii cu aproximativ 70 de kilograme comparata cu o structura formata din tabla de otel. Varianta pe benzină cântarea aproximativ 715 kilograme, versiunea diesel doar 735 de kilograme. Versiunea electrica, in jurul a 1000 de kilograme, nu afecta masina prea tare, in ciuda greutăţii suplimentare a bateriei.
Aşa cum Vision A 93, Studie A si clasa A au demonstrat, chiar si un design neobişnuit precum acestea, pot face ca timpul dintre inagurarea conceptului si lansarea acestuia pe piaţă sa fie scurtat. Noile modele compacte au demonstrat încă ceva: concepte neobişnuite isi vor găsi întotdeauna un loc pe piaţă cu condiţia să fie bine gândite si cu adevărat axate pe îndeplinirea nevoilor viitoare.
The Shape of the Future
The facts
Vehicle 1: Vision A 93
When: Fall 1993
Where: Frankfurt International Motor Show
Vehicle 2: "Studie A"
When: March 1994
Where: Geneva Motor Show
What: A compact-class car incorporating innovative solutions on interior space and safety
Powertrain:
1. Four-stroke three-cylinder gasoline engine, 1.2 liter displacement, 55 kW (75 hp), front-wheel drive, continuously variable transmission (CVT)
2. Three-cylinder diesel engine, 1.2 liter displacement, 44 kW (60 hp), front-wheel drive, continuously variable transmission (CVT)
3. Electric induction motor, 40 kW (54 hp)
Technical highlights
• Sandwich floor -> introduced 1998 in the A-Class (W 168)
• ARTHUR (Automatic Radiocom Communication System for Traffic Emergency Situations on Highways and Urban Roads) -> first introduced by Mercedes-Benz 1998 in the Mercedes-Benz S-Class (W 220) under the name TELEAID
• Navigation system -> introduced 1995 in the Mercedes-Benz S-Class (W 140)
• Three-cylinder engines -> introduced 1998 in the smart city coupe (later known as the smart fortwo)
• Aluminum body
„Regândind maşina” a fost motto – ul adoptat de Mercedes Benz atunci când a prezentat maşina concept Vision A 93 la Salonul Auto de la Frankfurt in 1993. O maşina compactă, cu tracţiune faţă, Vision A 93 reprezenta o noua direcţie pentru marca. Si Mercedes nu a negat deloc faptul ca acest concept, după o serie de modificări, va ieşi pe poarta fabricii in număr mare. Reacţia a fost instantanee. Chiar era aceasta maşină un Mercedes? Decizia a fost lăsată publicului. In cazul in care verdictul lor era favorabil, erau 80% şanse ca Mercedes s-a producă un model după liniile lui Vision A 93.
Maşina concept a atras si mai multa atenţie când a apărut, suferind mici schimbări, la Salonul Auto de la Geneva in 1994, de data asta sub numele nou Studie A. Pentru revista americană Motor Week a fost Best Concept Car 1994. Pana să castige acest premiu, insă, Mercedes hotărâse deja sa fie produs in serie. Clasa A a fost lansată in 1998 si, in ciuda problemelor iniţiale, a devenit o poveste de succes pentru companie. In 2004, o a doua generaţie de A class, w169 a văzut lumina zilei.
Urmărind îndeaproape urmele conceptului NAFA din 1982 si a vehiculului de cercetare F100 din 1991, Vision A 93 era echipat cu numeroase idei, noi in acele vremuri, pentru industria de automobile. Asta-i de mirare, având în vedere obiectivele ambiţioase pe care inginerii si le-au propus in specificaţiile design-ului. Acestea includeau un design atractiv, dimensiuni exterioare mici, interior spaţios, calitatea practica si adaptabilitatea interiorului de zi cu zi mari, cele mai mari standarde de siguranţă tipice pentru Mercedes, emisii poluante mici, motor cu un consum eficient de carburant si căutarea pentru tehnologii de propulsie alternative.
Toate obiectivele au fost îndeplinite. Vision A 93 si succesorul lui produs in serie, clasa A, pot fi creditate având un impact major asupra segmentului compact, care a suferit schimbări intensive după apariţia conceptului. „Vision A 93 va redefini intregul concept al unei maşini compacte” a prezis la inagurarea maşinii, Jurgen Hubbert, Preşedintele Diviziei de Maşini pentru Pasageri din cadrul Mercedes.” Ea dovedeşte ca este posibil sa incluzi calităţile specifice Mercedes, precum siguranţa, confortul si durabilitatea intr-un format considerabil mai mic, prin urmare asigurând mobilitatea urbana pentru viitor”. Si Dieter Zetsche, pe-atunci membru in Consiliul Managerial, adăugase. „Vision A 92 inagureaza o nouă era in cercetarea automobilelor. Mercedes Benz este primul constructor de maşini ce prezintă un model compact, aproape de lansare, care rezolva conflictul dintre lungimea mică si siguranţa maximă. Vision A 93 combina amândouă aspecte intr-un singur format oferind pe lângă asta si calităţile tipice Mercedes”.
Provocări neobişnuite
Vision A 93 trebuia sa fie mic dar in acelaşi timp si spaţios. Si asta este exact ceea ce a făcut Mercedes-Benz atunci când au dezvoltat ideea de „sandwich floor”. La aceasta maşina motorul si cutia formau o unitate compacta fiind aşezate mai degrabă sub pasageri decât in faţa lor, oferind un avantaj si in ceea ce priveşte maximizarea spaţiului din interior. Distanta dintre şofer sau pasagerul din dreapta si cel din spate era de 82.5 centimetrii. Acestea erau cifre specifice, înainte, numai modelelor de mijloc, după cum presa a punctat imediat. Lungimea conceptului era de 3.35 metri, si prima versiune a maşinii produse in serie, A class, măsura 3.60 metrii. Un alt beneficiu al ideii de „sandwich floor” este ca oferea o poziţie mai înaltă a scaunelor ceea ce înseamnă o vederea generala mai bună si o impresie de siguranţă mai mare.
Principiul permitea lui Vision A 93 sa aibă aceleaşi standarde ridicate ca celelalte modele Mercedes-Benz in ceea ce priveşte siguranţa. Intr-un accident frontal, motorul era ghidat sub podea, ceea ce prevenea intrarea lui in compartimentul pasagerilor. Aceasta era o soluţie ideală pentru autovehiculele cu partea din faţa îngustă ce au de altfel si puncte de siguranţa mici. Altfel spus, siguranţa in caz de accident respecta standardele Mercedes. Alte elemente de siguranţa erau cele doua airbag-uri pentru şofer si pasagerul din dreapta, centuri pretensionate, protecţii la impact lateral incorporate in uşi, cât si un scaun pentru copii mici in spate.
In ceea ce priveşte design-ul, Vision A 93 era supusa unei provocări creative. Proporţiile neobişnuite, mică si înaltă, a făcut ca forma generală sa fie, mai degrabă, delicată. In acelaşi timp, chiar daca acest concept trebuia să fie mic, nu era obligatoriu să arate la fel. Design-arii sau ridicat pe măsura provocării. Ceea ce au făcut a fost săconstruiască o forma „integrala” cu o aparenţă similară cu cea a unei dubite. Parbrizul foarte puţin inclinat, permitea un plafon ridicat. Faţa foarte îngustă fusese integrată cu foarte mult tact in design–ul general.
Bruno Sacco, design-erul sef in cadrul Mercedes, a descris scopul acestui vehicul după cum urmează: „Combinaţia dintre dimensiunile exterioare, un plafon ridicat si podea joasa cu interiorul spaţios este una noua pentru Mercedes-Benz, rezultând proporţii neobişnuite. Incorporând geamurile mari si talia mica, am fost capabili sa îmbinăm cate puţin din aceste proporţii pentru ca Vision A 93 să pară mai mare decât este, la o prima vedere. Fără să mai încapă vorbă, o varietate de caracteristici transmit sentimentul de siguranţa, eleganta si soliditate, făcând din acest concept mai mult decât o maşină compacta. Împreuna cu ingineria inovatoare, am făcut din Vision A 93 sa fie un Mercedes-Benz veritabil. Stilul stabileşte trend-uri mai degrabă, decât sa le urmeze, lăsând o urma pentru generaţiile următoare de vehicule urbane si de scurta-distanta”.
O alta caracteristica importanta a lui Vision A 93 a fost faptul că era prietenos cu mediul in ceea ce priveşte sistemul de propulsie. Trei versiuni au fost prezentate. Un motor diesel cu injecţie directa (44 kw/60 CP) si un motor pe benzina (55 kw/75 CP) cu o capacitate de 1.2 litrii, in 3 cilindrii, ofereau un consum mic de carburant si emisii de poluare mici. Ele erau legate de o transmisie continua variabila (CVT), care aduceau beneficii ulterioare pentru economie (de poluare si carburant). In acelaşi timp un motor electric (40 kw/54 CP) oferea o autonomie de 150 km in modul de operare urban. De asemenea, specificaţiile din caietul de sarcini, includeau faptul ca Vision A era potrivita pentru si pentru alte tipuri de propulsie. Din 1997, Mercedes-Benz a folosit A-class pe post de cobai in studierea pilulelor de combustie. Acest lucru a fost plănuit incă de la inagurarea lui Vision A, după cum reiese si din comunicatul de presa. O altă caracteristică prietenoasa cu mediul includea interiorul din materiale naturale precum inul si lâna, pe lângă noile tipuri de materiale făcute pentru a fi reciclate.
Studie A a explorat de asemenea si folosinţa aluminiului, cu o structura întărita formata integral din aluminiu. Acest lucru a scăzut greutatea maşinii cu aproximativ 70 de kilograme comparata cu o structura formata din tabla de otel. Varianta pe benzină cântarea aproximativ 715 kilograme, versiunea diesel doar 735 de kilograme. Versiunea electrica, in jurul a 1000 de kilograme, nu afecta masina prea tare, in ciuda greutăţii suplimentare a bateriei.
Aşa cum Vision A 93, Studie A si clasa A au demonstrat, chiar si un design neobişnuit precum acestea, pot face ca timpul dintre inagurarea conceptului si lansarea acestuia pe piaţă sa fie scurtat. Noile modele compacte au demonstrat încă ceva: concepte neobişnuite isi vor găsi întotdeauna un loc pe piaţă cu condiţia să fie bine gândite si cu adevărat axate pe îndeplinirea nevoilor viitoare.
Comment